Dragă Iarnă…

Draga mea Iarnă, te privesc de departe, te văd cum pășești hotărâtă pe aleile întortocheate din înălțimi. Îmi zâmbești ștrengărește, îți cauți cărare spre mine, mă îmbrățișezi cu brațele tale reci dar în urma lor păstrez căldura și culoarea ascunse în fiecare fulg… Ai fugit când mâna mea se pregătea să mângâie obrajii tăi îmbujorați … Te privesc, te admir, ești Iarna mea, așa te voi păstra întotdeauna…

Mirosul tău copilăresc, gingășia și ghidușiile pitulate tainic în lăuntrul tău le păstrez împachetate în bucuria vieții …

Chiar dacă iarna a venit noi tot plecăm pe deal căci Raluca pregătește bunătăți modelate cu grijă și plăcere. În față am munții, în brațe aceste minunate turte colorate… Iată rezultatul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *