O surioară… o comoară…

”Cine are o surioară e mai  mult ca o comoară, ai cu cine împărți ale tale jucării”, sunt versurile care îmi vin mereu în minte când mă gândesc la sora mea.

Când eram mai mică (5-6 ani) îi ceream mamei mele să-mi facă o surioră, așa că … înainte cu 2 săptămâni să încep clasa I a venit pe lume un bebeluș fetiță. Colegele mele se jucau cu păpuși pe care unde le puneau acolo stăteau, eu aveam o păpușă vie care știa să plângă, să râdă, să gongăne la care schimbam scutecele că era necesar, nu în joacă. Aveam o păpușă care creștea, se mișca, o păpușă pe care o învățam primii pași iar ea învăța să se arunce în brațele mele sigură că o voi prinde. Păpușa mea a crescut și a început să aibă ideile ei și felul ei diferit de a fi pentru care eu mult timp nu am fost pregătită. Au fost ceva ani în care ne întâlneam doar ca să ne certăm și criticăm diferențele care, credeam noi la vremea aceea, că ne vor despărți pentru totdeauna.

În vara anului 2007 am plecat amândouă la București, prima noastră ieșire frumoasă împreună. Am făcut fotografii cu umbrela de ploaie când soarele strălucea cu putere :-)))))

Din vara aceea întâlnirile noastre au fost mereu distractive cu râsete zgomotoase și despărțirile cu multe lacrimi și suspine. Stăm la distanță mare dar inimile ne sunt aproape.

Este sora cea mică de la care am învățat că fiecare problemă are o soluție, că viața are dificultățile ei iar noi trebuie să o umplem cu bucuriile noastre, fie ele cât de mărunte. Am învățat că poți râde chiar și atunci când doare, am învățat să acceptăm greutățile căutând partea amuzantă.

Am o surioară veselă, o prietenă adevărată, cu ea împart și voi împărți mereu jucăriile fie ele, de lemn, de plastic sau chiar de hârtie.

Când era mică o invățam să meargă (eu și fratele nostru Cristian) acum ea mă învață că nu e suficient doar să mergi prin viață ci și cum mergi. Când cazi te ridici, apoi pășești hotărât pe drum hotărât. Ceea ce te poate da înapoi sunt slăbiciunile tale nu ale celor din jur, cum vrem să credem noi, ca o scuză la eșec.

Am trecut împreună și prin bune și prin rele, au fost multe situații în viața noastră unde am dat cu capul și lovitura a fost dureroasă, însă acestea ne-au transformat în ceea ce suntem, au condus la fortificarea relației noastre.

Sinceră, curajoasă, independentă și vegană … e sora mea și așa va rămâne!

Mulți ani îți doresc, dar nu oricum, să cânți, să râzi, lacrimi să curgă șiroaie ca să curețe petele care uneori întunecă drumul tău! Doresc anii ce vor urma să-i petrecem mai aproape (ca distanță) una de cealaltă, vizitele să fie mai dese de 4 ori pe an!

Oglinda să-ți arate schimbările necesare și lucrurile frumoase care sunt în tine.

Trăsăturile copilului care acceptă omul așa cum este să definească în continuare caracterul tău!

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *